7 cărți bune de citit într-o vară.

Vine vara, iar pe lângă multele planuri pe care le avem, mai trebuie să și citim, mai jos, prieteni, am o listă a unor cărți super faine, care merită savurate:

Cişmigiu&Comp. Bună dimineața băieți-o carte bună, autorul povestește despre viața sa din vremea școlii, despre aventurile din vremurile liceului, mai târziu acesta devine un respectat profesor de română, povestea întregii sale vieți, o găsiți în carte. Merită.

Robinson Crusoe-aventura omului care a naufragiat pe o insulă, construindu-și acolo propria lume, e o carte de aventură, poate ați privit filmul, destul de bun, dar nu mai bun ca însăși cartea.

Jurnalul Annei Frank-o carte mega, de fapt este chiar jurnalul unei evreice care a simțit pe pielea ei războiul, a simțit teroarea, poate părea trist acest jurnal, dar cu siguranță reușește să te poarte în lumea unei adolescente care a trăit un război, fiind izolată mai bine de un an într-o anexă a unei case.

Viața la țară. Tănase Scatiu. În război.-o carte pur despre viață și orgoliu, despre viața la sat, dar și despre puțină iubire neîmpărtăşită. Cartea are un final care te faci să gândești altfel despre decizii și conștiință. Eu zic că merită.

Mara-cartea care descrie perfect femeia de la sat, cu zilele ei muncite, cu tot zelul pe care îl depune pentru a își vedea copii fericiți. Carte despre oameni, despre serile pe deal, dar și despre invidie, judecată și luptă.

Noult Machiavelli-pagini alese, pagini în care sunt descrise atent evenimente și probleme din viața unui prim minisitru. Este o carte care necesită timp, dar sunt multe lucruri de învățat din ea. Vă recomand să o citiți, schimbă, nu știu cum, viziunea asupra unor decizii și fapte. Cu o finețe remarcabilă, autorul verifică autenticitatea maximelor lui Machiavelli în zilele de astăzi.

Chemarea Străbunilor-puternică, răsfoind paginile cărții găsești o legătură dintre sălbăticie și realitățile de astăzi, despre dorință, luptă și sânge, despre greul vieții, dar și despre tot ce înseamnă viață de câine.

Sper că v-a plăcut această mică listă, a cărților faine, citiți, cărțile totuși sunt o hrană a unui creier sănătos. Aștept un feedback bun. Bafta multă.

Câteva sfaturi pentru succesul tău, luate de la oameni realizați.

Ești tânăr și vrei să reușești în viață, să devii la rândul tău exemplul altora, sau pur și simplu ești în căutarea unui drum sigur spre un viitor mai bun, atunci citind cele de mai jos, Îți vei crea o imagine clară, despre cum se mănâncă succesul, toate culese de la 500 de oameni realizați.

Pasiune-fiind pasionat, tot ceea ce faci, vei face pentru lumina de la capătul tunelului, pentru acel rezultat care te motivează dar și pentru cauza pe care o susții.

Lucru-lucrează mult pentru realizarea scopului dorit, oricât de mult am vrea, lucrurile bune nu apar doar din dorință.

Idei-cineva spunea un citat foarte fain:  “Mințile mari vorbesc despre idei, mințile medii despre evenimente, iar mințile mici, vorbesc despre oameni”. Dezbate idei, ele des sunt o sursă de motivație. Creierului tău la sigur îi va plăcea mai mult să gândească idei, decât să o bârfească pe Maricica.

Bine-fă bine oamenilor, chiar dacă mulți vor trece asta cu vederea, vei reuși să câștigi un mulțumesc de la un cineva care chiar are nevoie, este recomandabil să mai și zâmbiți, un nene spunea că ajută.

Încearcă-nevăr ghiv ap, spunea un om, încearcă, deseori lucrurile ni se par mai grele decât ele sunt în realitate, nu ezitați, chiar dacă nu obții tu marele premiu, măcar te alegi cu un binemeritat “măcar am încercat”. Așa că încearcă să citești acest articol până la capăt.

Fii curios-fii tu găselnița de caută să știe mai mult, caută sfaturi noi, întreabă alți oameni, fii interesat. Nu ezita să vorbești cu cei ce știu mai mult ca tine, un altcineva spunea: “Dacă ești cel mai deștept din camera în care te afli, schimbă camera”.

Motivație-cuvânt cunoscut sub denumirea de “motivăişăn” se dovedește a fi acel îndemn lăuntric care ne împinge înainte, care ne face să vrem mai mult, motivează-te, asta e foarte important pentru a reuși, fără motivației, pierzi încetul cu încetul firul visului care îți oferă energia de a face ceva.

Sper că ați găsit ceva folositor în aceste puține sfaturi, nu uita cheia succesului tău ești tu, cel care vrea, poate și face.

Aștept un feedback bun, distribuiți dacă merită, comentează dacă vrei să îți aflu părerea, baftă multă.

Victoria unui imperiu, nu a unor oameni.

E 9 mai 2013, în centrul Chișinăului trece un marș al victoriei și se cântă cântece de război. Până aici nimic deosebit pentru o țară suprimată și ocupată sub ritmul acelorași pași cadențați și acelorași cântece care aduc aminte de un cuvânt, cuvânt cunoscut pentru neamul nostru, cotropit. Păi care-i problema, trebuie să ne pese nouă, moldovenilor (românilor) din Basarabia că după 200 de ani de luptă și ocupație ei tot ne treapătă sub aceleași tonuri pe străzi, ba deloc, de ce să ne doară pe noi asta, o să-i doară pe bulgari, englezi, germani, turci, spanioli, chinezi, japonezi, oricine, dar numai nu pe noi.

Rușine oameni buni! Noi ori stăm rău cu memoria, de nu ne aducem aminte măcar 200 de ani de istorie a Basarabiei, ori suntem un popor inconştient. Problema e în noi nu în ei, indiferent cui aparține victoria. Noi conștient, în loc să ne aducem aminte de buneii și străbuneii noștri care au fost târâți la război, noi sărbătorim victoria celor care ne-au dus buneii în vagoane de vite, cei care ne-au ciuruit bătrânii cu gloanțe la Fântâna Albă, noi, noi. Am ajuns o țară de secături, lipsă de demnitate, suflet, sânge, limbă, tot.

Spuneți-mi, un bunel, sau străbunel care a plecat bucuros la război, erau ei bucuroși să lase acasă trei copii plânși și flămânzi, sărăcie și lacrimi?, asta au lăsat ei. A fost război, război adevărat, cu gloanţe adevărate, cu sânge adevărat, cu morţi, cu jale. Ceea ce fac ruşii acum în Chişinău e o parodie isterică a tot ce a însemnat război, trâmbiţând cântece ostăşeşti şi înşirând cuvinte goale ce din coadă au să sune, vorba marelui Eminescu.

A fost război, acum e pace, o pace pe care uneori simt că nu o merităm, o pace care strigă în suflet, o pace seacă şi mimată. Ruşine nouă, celor care îngăduim astfel de manifestaţii în Chişinău. Nouă din păcate ne lipseşte onoarea, noi nu ştim istorie, ne lăsăm călcaţi în picioare acasă, şi totuşi  vrem departe, vrem în Europa, vrem o ţară mai bună, vrem altceva. Istoria, uitată, riscă să se repete, iar noi nici măcar nu vrem să o învăţăm, ba să o înţelegem. Uneori cred că mai avem nevoie de un război, căci din ultimul nu am învăţat nimic. Noi am uitat de istorie, şi simt că şi istoria va uita de noi.